Termenul de depunere a contestaţiei

    Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii.

     În cazul în care contestaţia este depusă la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi înaintată, în termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.

  Actul administrativ fiscal trebuie să conţină următoarele elemente cum ar fi:

     a) denumirea organului fiscal emitent;

    b) data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele;

    c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz;

    d) obiectul actului administrativ fiscal;

    e) motivele de fapt;

    f) temeiul de drept;

    g) numele şi semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;

    h) ştampila organului fiscal emitent;

    i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia;

    j) menţiuni privind audierea contribuabilului.

    Retragerea contestaţiei

    Contestaţia poate fi retrasă de contestator până la soluţionarea acesteia. Organul de soluţionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunţarea la contestaţie.

     Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia.

        Împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii.

    Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.

    Baza de impunere şi impozitul, taxa sau contribuţia stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună.

    Pot fi contestate  şi deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contribuţii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

    În cazul deciziilor referitoare la baza de impunere,  contestaţia se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului.

    Bazele de impunere constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.

    Forma şi conţinutul contestaţiei

    Contestaţia se formulează în scris şi va cuprinde:

    a) datele de identificare a contestatorului;

    b) obiectul contestaţiei;

    c) motivele de fapt şi de drept;

    d) dovezile pe care se întemeiază;

    e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

    Obiectul contestaţiei îl constituie numai sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat, cu excepţia contestaţiei împotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal.

     Contestaţia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al cărui act administrativ este atacat şi nu este supusă taxelor de timbru.